Adresa: nr. 1027, 437175 Lăpuș, jud. Maramureș

Tel.: 0262-381566 Fax: 0262-381566 Email: primarialapus@gmail.com
Categorie
De la:
Pana la:
Reseteaza filtrele [x]

Pagini

Economia

INDUSTRIA
Este reprezentată prin următoarele investiţii şi domenii:
      - 1 agent în prelucrarea lemnului cu cifra de afaceri de 320.000 RON având 7 angajaţi
      - 1 agent în industria alimentară şi a băuturilor alcoolice cu cifra de aafceri de 1.600.000 RON având 20 de angajaţi
     - 1 agent în pielărie, blănărie şi încălţăminte cu cifra de afaceri de 360.000 RON având 26 angajaţi

AGRICULTURA 
Este bazată pe producţiile la nivel de familii şi se desfăşoară atât în câmp deschis cât şi în grădini legumicole.
  ♦ Suprafaţă teren arabil: 1085 ha;
  ♦ Asociaţii agricole: nu există;
  ♦ Tipuri de culturi: porumb, secară;
  ♦ Puncte de prelucrare a culturilor: nu există;

LEGUMICULTURA 
- Profită de o zonă cu climat temperat şi astfel este una variată şi exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderenţă sunt ceapa, usturoiul, fasolea, salata verde, varza, tomatele, ardeiul şi altele.
- Apa provine de la reţeaua de alimentare a comunei;
- Puncte desfacere: nu există;
- Puncte de prelucrare: nu există.

POMICULTURA
-  Nu se bucură de o exploatare controlată.
-  Apa provine de la circuitul natural al apei în natură;
- Puncte desfacere: nu există;
- Puncte de prelucrare: nu există;

VITICULTURA 
Este deasemenea prezentă doar la nivel de gospodărie şi nu cunoaşte o exploatare comercială.

ZOOTEHNIA:
- Ferme/ Microferme: nu există
- Puncte colectare/prelucrare a laptelui: 10 puncte;
- Puncte de prelucrare a pielii: nu
- Puncte de prelucrare a lânii:  nu
- Puncte de prelucrare a cărnii/ Abator : nu.

18 April 2018
Turism

Una dintre atracţiile Lăpuşului Românesc o reprezintă lacurile din zona Zambriţa.
Pentru a încadra perfect zona în care se regăsesc aceste 6 lacuri dintre care 2 încă abundente în potenţial acvatic iar 4 secate pentru a face loc de fâneaţă vom face o scurtă descriere a traseului unor turişti care au făcut turul Maramureşului: 
“După ce soarele işi câştigă drepturile astrale pornim spre Lăpuşul Românesc. Admirăm versanţii arizi din malul geografic drept al râului Lăpuş, o răstignire înflorată exotic cu ghirlande stridente de plastic, clăi şi clenceri cu fân. 
Imortalizăm, mai apoi, o mulţime de case tradiţionale sau gospodării cu adevărat lăpuşene, incredibil de numeroase comparativ cu Maramureşul Istoric căzut de multă vreme pradă avântului vilos-constructiv postdecembrist 1989. 
Şarpante şindriluite, unele cu câte una sau mai multe luminătoare în forma unui ochi migdalat, prispe înguste sprijinite pe stâlpi de stejar sumar ornaţi, faţade înghiţite de ghirlande seculare de viţă de vie vânjoasă, impresionante uşi de şuri frumos ornate, grape şi sănii puse la conservat, atârnate în dosul grajdurilor ori şurilor, mai rar câte o coşniţă pentru roi de albine, clopuri de paie atârnate pe pereţii patinaţi de fum ai căsuţelor de vară, flori multe, toate degajând acea impresie de tonic-rustic-robust şi frumos nepervertit. 
Cotim dreapta după cel din urmă pod din Lăpuşul Românesc. 
Ne indreptăm spre Mănăstirea Raoaia (2 km ). O vreme trecem printre gospodării răzleţe, suim apoi pe un platou marcat de holde portative dispuse-n terase specifice. 
Imediat după ce panta coboară pentru a acompania încă vreo 500 m valea Raoaia în amonte ce conduce la mănăstire, cotim pe un drum pietros-prăfos la stânga şi după câteva sute de metri ajungem deasupra celui dintâi lac artificial amenajat prin 1975 (ca şi Taul lui Tuli) pe valea Zambrita. 
Continuăm către amonte, ajungem la cel de-al doilea lac artificial - Zambrita. Pe ambele lucii de apă, încărcate parţial cu alge spre malurile sud vestice, degajate-n schimb spre malurile opuse, remarcăm pasionaţi ai canotajului în bărci gonflabile, dar şi destui oameni care se scăldau spre neplăcerea evidenţă a pescarilor prezenţi. 
Sincer, nu aveam habar de-aceste locuri agreabile destinate primordial asigurării surselor de apă potabilă şi, în egală măsură, agrementului.

Un aspect important este faptul ca majoritatea obiectivelor turistice sunt montane şi bazate pe obiceiuri tradiţionale iar aceste lacuri reprezintă o diversitate din acest punct de vedere.
Un avantaj este de asemenea faptul că valoarea terenului din vecinătatea acestor lacuri este relativ scăzută iar locuitorii au o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte o posibilă investiţie în zonă.

Se prevede crearea unui sat de vacanţă pe firul râului Ruoaia
Este vorba despre un spaţiu îngrădit şi marcat, situat pe drumul care se întinde pe firul râului Ruoaia, într-un loc deosebit de pitoresc îngrădit la vest de dealuri, stânci şi pădure iar la est de râul Ruoaia (un râu repede de munte cu o peisagistică deosebită).
În cadrul complexului sătesc va funcţiona o şcoală de călărie şi câteva ateliere meşteşugăreşti. Casele care se vor construi vor fi în stilul construcţiilor din secolul al XIX-lea şi vor arăta pe dinafară exact ca în urmă cu un secol, însă interioarele vor fi conectate la reţeaua internet. Decoraţiunile interioare vor fi alese cu bun gust, redând autenticul unei case maramureşene din lemn. Obiectele casnice, îndeosebi cele ceramice se vor fabrica de meşterii artizanali din comuna.
Există la nivel de judeţ sate de vacanţă gândite pe aceste principii care funcţionează şi atrag un număr mare de turişti.

18 April 2018
Domeniul Social

Date demografice:
- Populaţie stabilă: - 3834 cetăţeni;
- Minorităţi: - 73 din care 16 de naţionalitate maghiară şi 57 romi
                
Sănătate:
- Nr dispensare: 1
- Nr. medici de familie: 2
-  Centru de permanenţă: 1
- Nr. farmacii: 1
- Nr personal mediu sanitar: 2

Educaţie:
În comuna Lăpuşul Românesc funcţionează 2 grădiniţe şi o şcoală cu clasele I-VIII.
Personal didactic este format din 6 cadre didactice la nivel preşcolar, 8 la nivel primar şi 18 cadre la nivel gimnazial dintre care 15 sunt auxiliare si 3 nedidactice.
Numărul de elevi înregistraţi sunt: 132 de preşcolari, 187 elevi la şcoala primară si 180 de elevi gimaziu.
                                              
Sport: La nivelul comunei există 2 echipe sportive si o sală de sport. 

Religie:
- 3 biserici ortodoxe
- 1 Biserică catolică
- 1 Lăcaş de cult romano-catolic.

18 April 2018
Istoricul localității

 După cercetările făcute de-a lungul anilor şi a izvoarelor arheologice descoperite în aceste părţi, zona Lăpuşului s-a menţinut vreme îndelungata ca o vatră sigura de vieţuire a unor grupuri de oameni a căror îndeletnicire principală o constituia creşterea animalelor. Faptul că zona apare aşa de târziu în însemnările documentare nu denotă că ea, mai inainte, ar fii fost nelocuită sau deşertică, ci mai degrabă e valabilă presupunerea că aici au existat în mileniile ce au urmat, aşezări vremelnice ale unor populaţii care au putut fructifica în interesul lor bogăţia naturală a regiunii: păşunile, pădurea, sursele miniere,etc.

           La 1553 s-a efectuat o cercetare ordonată de impăratul Ferdinand, solicitând voivozilor Ardealului de atunci, Francisc Kendi şi Stefan Dobo, să revizuiască toate bunurile cetăţii Ciceu. Din cele 63 de localităţi luate în evidenţă în anul 1553, majoritatea, 48-50 de sate erau curat românesti, iar dintre satele situate în zona Lăpuşului, numai Târgu Lăpuş şi Dămăcuşeni erau şi cu populaţie maghiară. În cazul localităţii Lăpuşul Românesc nu poate fii vorba despre prezenţa populaţiei maghiare până la începutul secolului al 19-lea când au luat proporţii exploatările miniere de metale neferoase de la Băiuţ şi Groşi. 

         Aşa se face că la începutul anului 1840, Lăpuşul Românesc cuprindea 101 bărbaţi şi 97 femei de naţionalitate străină dintre care: 60 erau maghiari, 40 armeni, 63 nemţi şi 51 polonezi. De asemenea este bine menţionat faptul că în anul 1831, Lăpuşul Românesc avea o populaţie de 1426 de locuitori iar în anul 1857 locuiau aici 2407 suflete din care 1921 erau români.

18 April 2018
Cadrul geografic

Comuna Lăpuşul Românesc este cea mai numeroasă aşezare din Ţara Lăpuşului.Situată la nivel submontan ea atinge radial şi alte sate româneşti, legate prin Grui de Libotin, prin Obreja de Suciu de jos, prin Plaiul Moroşenilor de Botiza. Lapuşul rezultă ca un sat străvechi, desigur dincolo de data atestării, cum o arată şi civilizaţia bronzului descoperită pe teritoriul său, cu cele două tendinţe venite din timpul ca şi din spatiul său propriu: concentrică în structura de neam, extensă în suprafaţa de hotar şi în legatura cu vecinii.
Aşezarea Lăpuş, aflată în Munţii Lăpuşului şi cei ai Ţibleşului, se situează la 13 km de oraşul Târgu Lăpuş şi la 55 km de municipiul Baia Mare. Deasemenea este situată la 50 de km nord de oraşul Dej.
Cei câţiva kilometri parcurşi de la Târgu Lăpuş ne apropie tot mai mult de satul în care portul, obiceiurile şi omenia s-au transmis din vremi îndepărtate până în zilele noastre când rădăcini ale civilizaţiei retrezesc noi speranţe şi vise în peste cele 5000 de suflete ale sătenilor acestei aşezări.
         
Cu o suprafaţă de cca. 5000 ha şi prins într-un climat muntos, satul Lăpuşul Românesc este brăzdat de râul cu acelaşi nume care are ca afluenţi râurile Rotunda şi Suciu. La rândul său râul Lăpuş este un afluent principal al Someşului. Cu un climat temperat continental definitoriu pentru această regiune a ţării, satul Lăpuşul Românesc se poate definii ca o localiatate cu nuanţe moderate.
       
Toponimicul “Lăpuş” apare pentru prima oara intr-un document dat în anul 1231, fiind vorba de râul care străbate pădurile Keykus şi Fenteuş situate aproape de confluenţa acestui râu cu Someşul. După 60 de ani se întâlneşte din nou denumirea, de această dată fiind vorba de zona geografică depresionară care apare datată în anul 1291 într-un document prin care regele Andrei al III-lea dispune Căpitalului de Alba să întocmească formele necesare introducerii comitelui Dionisie în posesiunea Lăpuş ca dar pt. participarea acestuia în razboiul cu principele austriac Albert. Totuşi la această dată nu putem vorbi de o zonă bine determinată pentru această denumire.

18 April 2018